luni, 14 ianuarie 2013

Aronganța maximă - să răcești de prea multe ori!

Intr-adevar, din aprilie 2011 și pana in prezent am colectionat vreo raceli.

Prima. Vizita la Weimar in aprilie. E frig de crapa bratwurstu' dae eu ma tin pe baricade. E rost de ceva excursie la Buchenwald si cum eu am dezvoltat ceva pasiune macabra pentru astfel de locuri ( mi se trage de la Muzeul Holocaustului din Budapesta) zic ca tre' sa merg. Pana sa ne urcam in autocar se incalzeste. Toate bune si frumoase pana ajungem acolo, unde surpriza...americanii au bombardat lagarul si guess what? e plina camp!!!!! Unde te bate crivatul de aprilie german din toate partile!!! La plecare, bomboana de pe coliva ( ca sa fim in ton ) incepe sa ninga. Seara incepe sa ma usture gatul, pe la miezul noptii nu mai pot inghiti, a doua zi tot drumul zac cu febra in masina. Acasa mai zac ceva zile si uite-asa vine Pastele.

A doua. Ma intorc de la o conferinta de la Cluj unde am stat in bataie unor aparate de aer conditionat. Deci AC-ul e de vina, zic eu. Vin acasa, febra, imi pierd vocea, o recapat, incep sa tusesc si pana pe la inceputul lui iulie cand tre' sa plec in Grecia imi revin.

In Grecia o ard la piscina, in mare, la aer conditionat in camera si in sala de curs, bataia vantului etc. Nimic. Vocea rezista!

Urmeaza apoi Turcia unde la fel ma impartasesc din aer conditionat si curent pe feribot cat cuprinde, suficient sa-mi strambe si creierul, nu doar juma' de fata. Buuun!

Ne intoarcem din Turcia, si ma ia!!!! Raceala crunta, vreo trei saptamani, muci, voce pierduta si regasita mai ceva ca fiul din pilda, tuse incapatanata si mai ales senzatia de moleseala rezultata din caldura infernala din Ploiesti in august, combinata cu raceala. Asta e a treia.

Vine toamna, mai fac doua crize de gastrita si una de oboseala cronica si vine noiembrie cand ajunge in tara amicul Ollie pe care tre' sa-l dadacesc pe la arhive. Ma plimb cu el in lung si-n lat prin Bucuresti, cand simt ca ma ia raceala...Da-i cu Parasinus, Theraflu et co., frectii si-alte nebuneli. In vreo 2 zile trece. Vine week-endul, mergem la munte, acolo toate bune, vin acasa la Ploiesti apoi si ma ia!!!!! Trei saptamani - muci, tuse, voce pierita, dureri si usturime in gat si Maria sa Durerea de Cap! La fiecare tusit sau stranut, ma durea de simtea ca-mi pocneste. A trecut intr-un final (durerea, ca restul mai greu) cu remedii babesti - cartof ras cu spirt pus la cap, sau cu i-a spus un amic "cartoful nuclear". Ahhhh, si cu multi kilowati consumati de perna electrica cu care dormeam in fiecare noaptea.

A trecut si a patra, am inceput sa iau tincturi si remedii naturiste ca deh, imunitatea vraiste.

Sambata simt ca incepe sa ma usture in gat. Mi se pare, zic eu! Deja duminica de dimineata eram bleaga si cu dureri in gat. Luni de dimineata - muci, again.

Deocamdata astept sa vad cum evolueaza lucrurile.

Pana atunci, 

Raman a dumneavoastra,
Aroganta racita

2 comentarii:

  1. Hahaha, stai calma, vei supravietui... Eu cat am stat un an in Spania, din octombrie si pana pana in aprilie am avut luna si raceala (si am si adeverintele doveditoare de la spitalul de urgenta :)))))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ok, daca tu ai fost asa e bine...Incepusem sa ma iau de ganduri ca cine stie, o fi vreo chestie nedescoperita care-mi face imunitatea praf etc. In fine, n-am eu mari drame cu racelile astea daca n-ar fi suflatul nasului care, atunci cand se intampla, porneste o avalansa in capul meu de nu mai pot tine nici ochii deschisi. Sinuzita, bat-o vina!

      Ștergere