sâmbătă, 30 iulie 2011

On the roads...of my life


Stiu ca nu am mai postat nimic de ceva vreme, dar va spun pe cuvant ca am tot avut intentia...Si cum la noi intentia conteaza, eu zic ca e ok... Daca nu ma inseala memoria de dinozaur/elefant, de prin iarna tot am vrut sa mai scriu cate ceva...

Asa ca iata-ma!!!!Sunt in a doua parte a unui proces de reinventare care se anunta lung si anevoios ( prima parte a debutat cu o tunsoare, sexy zic eu, aerisita zice coafeza si amandoua sigur zicem ca e mult mai scurta decat de obicei), asa ca nici un moment nu e mai bun decat acesta ca sa mai bloguiesc...

De ce sunt in procesul de reinventare n-o sa va spun - nu de alta, dar e mult prea personal ca sa sharuiesc. Ce pot sa va asigur e ca sper eu ca rezultatele o sa fie uimitoare si o sa lase pe multi cu gura cascata. Prin urmare, doar va rog sa tineti pumnii stransi si sa aveti putintica/ mai multa rabdare. Ca promit sa nu dezamagesc!!!

Ce am mai facut in ultima vreme de n-am putut sa scriu? Multe si marunte, importante si neimportante, personale si profesionale. Am fost la cursuri, la scoli de vara, la simulari ONU si conferinte, m-am jucat de-a asistenta la facultate si tare mi-o placut, am fost la pescuit in Delta si am jucat badminton in supermarket, am cantat la karaoke in Belgia, deci, in ansamblu multe...

Am fost la Leuven, la Timisoara, Sofia, Tulcea, in Delta la Dunavatul de Jos, la Chisinau, la Busteni, pe munte, si momentan is acasa la bunicutza mea. Si de aici pe unde-oi mai ajunge, o sa va povestesc mai tarziu... Nimic nou sub soare - efectiv pana acum am trait cu bagajele facute mereu. Si sincer, n-a fost prea rau...Desi am suspinat cateodata dupa momente de liniste acasa la mine, m-am bucurat sa ma plimb incontinuu, sa revad locuri dragi, sa descopar locuri despre care stiam ca-s minunate si care s-au dovedit si mai minunate decat le stiam, sa fiu dezamagita cateodata si sa zic "Asta e, macar am ajuns pana aici...", sa cunosc oameni faini si sa ma minunez cateodata de cat de ciudati si enervanti sunt altii. Si daca am avut vreodata dubii de ce sunt The Travelling Oana, acum nu mai am. Mi se potriveste aceasta postura, vesnic pe drumuri , vesnic cu bateriile mai mult pline sau mai mult goale, vesnic intre doua trenuri sau un tren si un avion. Dupa atatea drumuri mi-am dat seama ca viata are astfel mult mai mult farmec si ca desi oamenii iti spun ca astfel fugi de probleme - am o veste pentru ei: oricat ai fugi, cand te intorci , le gasesti tot acolo!

Ce fac acum? Momentan is la mine in curte, stau la umbra si scriu blogul de fata. Dupa asta, o sa ma ocup de tona de pagini care trebuie traduse cat mai repede si evident, rutina mea de zi cu zi, cititul pentru doctorat. V-am spus ca sunt doctoranda acum? Daca nu , aflati acum - sunt mandra doctoranda la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti, si-mi place la nebunie!!!!!!

Ce fac in continuare? Week-endul asta am de lucru la ceva traduceri si un proiect personal care trebuie finalizat. Mai incolo, despre cum ma reinventez, nu stiu nici eu, dar presupun ca in timp o sa-mi dau seama.

Pana la urmatorul post, keep travelling folks!!! Ca e super tare!!!!!!!!!